Cine sunt?

Cine sunt? Ti s-a intamplat vreodata sa te intrebi asta, indiferent de varsta pe care o ai? 

Asadar, cine sunt eu? Sunt o sumedenie de lucruri. Sunt o persoana care are o familie, niste prieteni, o persoana care are un nume, o infatisare fizica, sunt totul si nimic.

Asta este ceea ce vad toti, ceea ce se vede si la exterior, dar eu, eu cum sunt defapt? Cine sunt si cum arat in interior?

Amintiti-va..cand eram mici desenam pe asfalt chipuri de oameni...dar s-a chinuit oare cineva sa deseneze vreodata un suflet? Ce e defapt un suflet? E greu, e usor, are o culoare, e mic, e mare, stie sa vorbeasca? Am vrut sa il invit la o discutie. Am ceva in mine si totusi nu il cunosc indeajuns. La inceput mi-a fost teama, pentru ca puteam gasi ceva care sa ma infricoseze sau, chiar, puteam sa nu gasesc nimic. Spre surprinderea mea am realizat ca el stie ce trebuie sa stie pentru a-i fi bine si se obisnuise sa invete din propriile greseli, pe care oricum le facea intentionat, tocmai pentru a-mi da mereu lectii de viata. 

Grozav. Chiar am ceva in mine. Niciodata nu am stiut asta. Mintea mea refuza de obicei sa-mi vorbeasca, se organiza singurica acolo, iar mie imi trimitea doar unele raspunsuri si eu doar le puneam in practica. Minunat tot ce populeaza lumea interioara din mine. Creier, suflet, psihic..

Din nou. Cine sunt eu?

Am dansat. Mult..foarte mult. Am iubit. Asa cum nu am mai iubit vreodata. Am plans. Nopti intregi, pana cand mi s-au umflat ochii si obrajii mi s-au inrosit. Am visat. La tine si la mine. La fel de mult, si nu am incetat sa visez. Am crezut. Pana am fost dezamagita. Am cazut? Da, si de fiecare data m-am ridicat singura. 

Cand ma trezesc dimineata, ce fac? Imediat ma machez, imi pun costumul, afisez un zambet fals si ies in lume sa ma adaptez la conditiile externe. Nu stau nicio clipa sa ma intorc spre mine, sa vad daca ceea ce fac, fac pentru ca am nevoie sau o fac pentru ca a devenit un obicei. Poate nici nu imi place ce fac!

Oamenii nu se schimba. Cine esti? Vorbeste-mi despre tine. Stii ce vrei de la viata? Faci ceea ce iti doresti, ceea ce te face fericit? Eu as spune ca nu. Daca maine s-ar termina totul, ai ramane tot fericit? Esti fericit cand te privesti in oglinda? 

E incredibil ce face frica, teama din om. Atasamentul de trecut este cel mai mare pacat. Sa crezi ca nu mai stii sa zbori...ce greseala.. Dar poate asa e. Sa ma trezesc singura si sa nu mai pot face ceea ce imi place.. Renunti la el/ea, si cateodata ajungi sa renunti la tine. 

In ultimul timp nu m-am mai impotrivit, am incetat sa mai lupt si sa ma straduiesc sa pastrez controlul. Nu mai astept ca viata sa imi aduca ceva nou, o schimbare, un nou personaj.. Stii, acum e randul tau sa reflectezi la aceasta intrebare: "Esti fericit?" 

Eu..am sa fac rau, de dragul de a nu face bine, stiind ca daca fac lucruri rele, o sa ma simt bine! Pentru ca cel mai bun mod de a nu-i mai lasa pe oameni sa imi franga inima, este sa le arat ca nu am una. 

Dar tu?... Tu ce mai faci?